Te pretezi la o iubire putredă?
Fără de soare, fără de flori?
plină de miros greu și mucegai.
Te pretezi să iubești în întunericul sumbru al unei pivnițe,
ce te înconjoară asemenea unui mormânt?
fără sicriu, numai pământ..
ce te va reabsorbi și te va renaște
ori de câte ori va fi nevoie
pentru a învăța să iubești dincolo de soare
lumină și flori..
dincolo de acel frumos aparent,
pe care toți muritorii îl pot sorbi.
Te vei renaște pentru a învăța
să iubești fără paranteze, ghilimele, trecut
fără note de chitară, pian sau vioară.
Prada ta va fi necunoscutul,
iar tu îi vei fi lui pradă.
și monotonul va arde din interior spre afară,
anulându-i-se puterea unei renașteri,
într-o lume care îl reneagă.
Însă tu te vei renaște, 
pentru a-ți mirosi putreziciunea,
pentru a o iubi apoi în tine și în alții,
pentru a învăța să te pretezi
la o iubire putredă.